{"id":249,"date":"2008-10-21T10:14:05","date_gmt":"2008-10-21T08:14:05","guid":{"rendered":"http:\/\/gyorgydragoman.com\/?p=249"},"modified":"2014-08-13T16:53:12","modified_gmt":"2014-08-13T14:53:12","slug":"regele-de-fildes-pe-esichierul-unei-istorii-de-cosmar-regele-alb-in-observatorul-cultural","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/?p=249","title":{"rendered":"Regele de filde\u015f pe e\u015fichierul unei istorii de co\u015fmar (Regele Alb in Observatorul Cultural)"},"content":{"rendered":"<p>Sursa: <a href=\"http:\/\/www.observatorcultural.ro\/Regele-de-fildes-pe-esichierul-unei-istorii-de-cosmar*articleID_20481-articles_details.html\">Observatorul Cultural<\/a><\/p>\n<p>Autor: Bianca BURTA-CERNAT<\/p>\n<p>Gy\u00f6rgy DRAGOM\u00c1N<br \/>\nRegele alb<br \/>\nTraducere din limba maghiar\u0103<br \/>\nde Ildik\u00f3 G\u00e1bos-Foar\u0163\u0103<\/p>\n<p>Editura Polirom, Colec\u0163ia \u201eBiblioteca Polirom\u201c, Ia\u015fi, 2008, 328 p.<\/p>\n<p>Roman de succes \u00een \u0163\u0103rile est \u015fi vest-europene unde a fost tradus, Regele alb al t\u00een\u0103rului scriitor maghiar Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n (n\u0103scut la T\u00eergu-Mure\u015f \u00een 1973 \u015fi plecat definitiv \u00een Ungaria \u00een 1988) nu seam\u0103n\u0103 deloc cu pomul l\u0103udat spre care te \u00eendrep\u0163i cu un inutil sac de a\u015ftept\u0103ri de lectur\u0103. Ca \u015fi Attila Bartis, Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n ofer\u0103 un exemplu de scriere percutant\u0103, acum, dup\u0103 epuizarea (\u015fi la propriu \u015fi la figurat) a experimentelor prozastice radicale. \u00cen modul cel mai firesc cu putin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 patetism tezist, dar \u015fi f\u0103r\u0103 artificii autoreferen\u0163iale ironic-relativizante, autorul \u00een discu\u0163ie scrie cu gravitate despre lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi ale c\u0103rei urgen\u0163e \u2013 precum rea\u015fezarea \u015fi redefinirea de sine a unei comunit\u0103\u0163i dup\u0103 experien\u0163a traumatic\u0103 a unui regim totalitar \u2013 simte c\u0103 trebuie s\u0103 \u015fi le asume scriptural. <!--more-->Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n problematizeaz\u0103 libertatea interioar\u0103, violen\u0163a, absurdul, raporturile de putere, memoria traumei, \u00een contextul Estului comunizat sau\/\u015fi postcomunist, practic\u00eend o proz\u0103 centrat\u0103 pe reconstituirea filmic\u0103 a unor realit\u0103\u0163i, o proz\u0103 \u00een care miza nu e, deci, fixat\u0103 (autist) nici pe scriitur\u0103, de\u015fi scriitura e una foarte atent supravegheat\u0103 \u015fi abil orchestrat\u0103, nici pe travestirea fic\u0163ional\u0103 a autobiograficului. E o proz\u0103 a implic\u0103rii reflexive, nu auto-reflexive, \u00een real, a obiectiv\u0103rii obstinate.<\/p>\n<p>Gy\u00f6gy Dragom\u00e1n a debutat cu un roman de construc\u0163ie obiectiv\u0103, Cartea des-facerii (2002), a c\u0103rui (eventual\u0103) traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 o a\u015ftept cu ner\u0103bdare. \u00cen ciuda aparen\u0163elor create de op\u0163iunea pentru nara\u0163iunea la persoana \u00eent\u00eei, nici \u00een a doua sa carte, Regele alb, autorul nu p\u0103r\u0103se\u015fte cu adev\u0103rat teritoriul obiectivit\u0103\u0163ii. Persoana \u00eent\u00eei e de fapt un artificiu, personajul-narator, Dzs\u00e1t\u00e1, un pu\u015fti de 11-12 ani, fiind cu totul altceva dec\u00eet un simplu alter-ego auctorial. Vocea lui nu e vocea lui Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n, ci e \u201eimaginat\u0103\u201c de acesta \u2013 pur\u0103 ipotez\u0103 fic\u0163ional\u0103 av\u00eend minime contingen\u0163e cu biografia autorului, cum las\u0103 a se \u00een\u0163elege chiar scriitorul \u00eentr-un interviu acordat Elenei Vl\u0103d\u0103reanu pentru Rom\u00e2nia liber\u0103. Regele alb nu este o m\u0103rturie direct\u0103, dar efectul de autenticitate se dovede\u015fte foarte puternic, pentru c\u0103 autorul \u00ee\u015fi construie\u015fte personajul \u2013 cu vocea lui sonor\u0103 \u015fi aproape obsedant\u0103 \u2013 \u00een acord cu ni\u015fte legi ale veracit\u0103\u0163ii psihologice. Perspectiva subiectiv\u0103 e acribios construit\u0103 \u015fi se cade s\u0103 subliniem c\u0103, altfel dec\u00eet \u00een cazul prozatorilor care \u00ee\u015fi deleg\u0103 c\u00eete un personaj-narator pentru a vorbi, \u00een fond, despre propria lor subiectivitate, la Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n se observ\u0103, din contr\u0103, voin\u0163a de punere \u00een eviden\u0163\u0103 a altuia, a celuilalt, a eroului autonom. \u00cen acest sens, o m\u0103rturisire f\u0103cut\u0103 de scriitor \u00een interviul amintit atrage suplimentar aten\u0163ia asupra unei strategii narative (\u015fi de captatio): scriind Regele alb, a urmat calea invers\u0103 identific\u0103rii sale cu personajul-narator, anticip\u00eend de fapt o posibil\u0103 identificare a\u2026 personajului cu cititorul \u2013 \u201ecred c\u0103 faptul c\u0103 vocea lui Dzs\u00e1t\u00e1 intr\u0103 sub pielea cititorului \u015fi faptul c\u0103 vocea asta fulger\u0103toare vorbe\u015fte parc\u0103 f\u0103r\u0103 oprire de aventurile astea absurde creeaz\u0103 o dualitate interesant\u0103, e o voce exotic\u0103, totu\u015fi cunoscut\u0103, \u015fi to\u0163i par capabili de identificare cu ea\u201c. \u0162inta e, prin urmare, cu obstina\u0163ie Cel\u0103lalt, comunicarea; povestea nu se deap\u0103n\u0103, pur \u015fi simplu, pentru sine \u00eens\u0103\u015fi, ci e o poveste spus\u0103 pentru cineva, un cineva c\u0103ruia scriitorul \u00eencearc\u0103 s\u0103-i determine\/\u00een\u0163eleag\u0103 reac\u0163iile psihologice, tot a\u015fa cum a determinat\/\u00een\u0163eles mecanismele personajului pe care l-a imaginat.<\/p>\n<p>Absurdul unui sistem opresiv v\u0103zut prin ochii unui copil<\/p>\n<p>Regele alb traseaz\u0103, \u00een linii voit exagerate \u00een direc\u0163ia co\u015fmarescului, un tablou al vie\u0163ii cotidiene \u00eentr-o epoc\u0103 de totalitarism comunist ajuns la paroxism \u2013 anii \u201980 \u00eentr-un ora\u015f din Ardeal, s-ar zice la prima vedere. Pe parcursul c\u0103r\u0163ii \u00een\u0163elegem totu\u015fi c\u0103 \u00eent\u00eempl\u0103rile povestite de Dzs\u00e1t\u00e1 s-ar putea petrece \u00een orice spa\u0163iu guvernat totalitar, c\u0103 impetuoasa confesiune a personajului dep\u0103\u015fe\u015fte contextualul, avans\u00eend \u00eencet-\u00eencet de pe un teritoriu ferm realist pe un t\u0103r\u00eem cvasiparabolic. Regele alb e o parabol\u0103 a c\u0103ut\u0103rii libert\u0103\u0163ii \u00een condi\u0163iile unui spa\u0163iu concentra\u0163ionar extins la dimensiunile unei \u00eentregi societ\u0103\u0163i. Absurdul unui sistem opresiv e v\u0103zut prin ochii unui copil \u2013 a\u015fa cum se \u00eent\u00eempl\u0103 \u00eentr-un roman pe o tem\u0103 similar\u0103 (\u015fi construit tot ca o parabol\u0103) al basarabeanului \u015etefan Ba\u015ftovoi, Iepurii nu mor, cu deosebirea c\u0103 la acesta din urm\u0103 biografia personal\u0103 joac\u0103 un rol mai important \u00een configurarea pove\u015ftii. Un efect de \u015foc este dat de discrepan\u0163a dintre privirea proasp\u0103t\u0103, nepervertit\u0103 a copilului \u015fi lumea pervertit\u0103, inocen\u0163a privirii f\u0103c\u00eend parte dintr-o strategie a insolit\u0103rii \u00een virtutea c\u0103reia, de pild\u0103, securi\u015ftii \u015fi secretarii de partid, cu profiluri cenu\u015fii-standard, apar, \u00eentr-o prim\u0103 instan\u0163\u0103, nu at\u00eet ca ni\u015fte fiin\u0163e ignobile, c\u00eet ca ni\u015fte oameni extrem de ciuda\u0163i, fantomatici, iar abera\u0163ia unui sistem opresiv e receptat\u0103 ca un \u015fir de imagini co\u015fmare\u015fti.<\/p>\n<p>Fragmentarismul textului nu submineaz\u0103 deloc coeren\u0163a ansamblului. E adev\u0103rat c\u0103 cele optsprezece capitole ale romanului ar putea fi citite ca povestiri autonome. Cu toate acestea, dac\u0103 am proceda astfel, s\u00eent sigur\u0103 c\u0103 am rata nu doar unitatea ansamblului, ci \u015fi intrarea \u00eentr-o atmosfer\u0103 fic\u0163ional\u0103 foarte dens\u0103, prin care ,,mesajul\u201c se propag\u0103 h\u0103r\u0163uitor, obsedant. Mai mult dec\u00eet de schema epic\u0103 relativ simpl\u0103 \u2013 un copil poveste\u015fte \u00eent\u00eempl\u0103ri obi\u015fnuite sau neobi\u015fnuite, unele tulbur\u0103toare, petrecute de-a lungul unui an \u00een care nu \u00ee\u015fi mai vede tat\u0103l arestat abuziv \u015fi trimis la Canal (\u00een urma unui gest politic ultragiant pentru Regim) \u2013, coeren\u0163a c\u0103r\u0163ii este dat\u0103 de un anumit procedeu: cu fiecare povestire tensiunea se acumuleaz\u0103, atmosfera ini\u0163ial\u0103, \u00een mod clar realist\u0103 se tulbur\u0103, violen\u0163a personajelor \u015fi a lumii augmenteaz\u0103 odat\u0103 cu impresia de co\u015fmar sau\/\u015fi de plonjon \u00eentr-un imaginar cvasifantastic. Citite neatent, aventurile lui Dzs\u00e1t\u00e1 s\u00eent \u201eaventurile\u201c oric\u0103rui copil de v\u00eersta lui sau, m\u0103 rog, ale oric\u0103rui copil care tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o societate ce impune restric\u0163ii suplimentare \u2013 obi\u015fnuitele persecu\u0163ii ale \u201etovar\u0103\u015filor\u201c profesori, convoc\u0103ri la cercurile pionierilor care se preg\u0103tesc pentru \u201eap\u0103rarea Patriei\u201c, concursuri \u015fcolare m\u0103sluite, dela\u0163iuni \u00eentre colegi, filme \u201epatriotice\u201c v\u0103zute obligatoriu cu clasa \u00een cinematografe unde se opre\u015fte zilnic curentul electric; plus b\u0103t\u0103ile ritualice din curtea \u015fcolii sau din fa\u0163a blocului, jocurile crude, uneori chiar primejdioase.<\/p>\n<p>Doi b\u0103ie\u0163i \u00eenghit praf de cret\u0103 sau se str\u0103duiesc s\u0103-\u015fi fractureze un picior ca s\u0103 nu fie nevoi\u0163i a doua zi s\u0103 dea seama la \u015fcoal\u0103 despre felul cum au cheltuit banii din fondul clasei (meni\u0163i cump\u0103r\u0103rii de steaguri pentru defilare&#8230;). Al\u0163i doi se r\u0103zbun\u0103 pe profesorul de geografie \u2013 un zbir \u2013, fur\u00eendu-i ventilul de la motociclet\u0103; sau se strecoar\u0103 pe o conduct\u0103 de aerisire \u00een sala de proiec\u0163ie cu filme secrete a cinematografului or\u0103\u015fenesc. Dou\u0103 bande de cartier pornesc un adev\u0103rat r\u0103zboi pentru c\u00ee\u015ftigarea unei mingi de fotbal veritabile \u015fi, stabilindu-\u015fi terenul de b\u0103taie \u00eentr-un lan de gr\u00eeu de la marginea ora\u015fului, \u00eel incendiaz\u0103. Un copil, Dzs\u00e1t\u00e1, vede cum la o alimentar\u0103 din cartier mai mul\u0163i muncitori calc\u0103 \u00een picioare v\u00eenz\u0103toarele \u015fi iau cu asalt depozitele unde s\u00eent ascunse, pentru a fi v\u00eendute pe sub m\u00een\u0103, l\u0103zi cu banane \u015fi cu portocale, pachete de cafea \u015fi de ciocolat\u0103. Un antrenor al unei echipe de fotbal de juniori \u00eei maltrateaz\u0103 isteric pe b\u0103ie\u0163i. Un bunic (fost secretar de partid, c\u0103zut \u00een dizgra\u0163ie) \u00ee\u015fi oblig\u0103 nepotul s\u0103 \u00eempu\u015fte, \u00een fundul gr\u0103dinii, o pisic\u0103 inofensiv\u0103. Ni\u015fte copii se joac\u0103 de-a c\u0103ut\u0103torii de aur. \u015ei a\u015fa mai departe. Ingenios e modul cum autorul pune cap la cap aceste episoade, descrise cu o precizie cinematografic\u0103, insist\u00eend asupra anumitor detalii, asupra anumitor reac\u0163ii psihologice. Ingenioas\u0103 e gradarea violen\u0163ei, de la prima la ultima povestire. Ca \u015fi alunecarea progresiv\u0103 dinspre \u201erealism\u201c spre fantasmatic. \u00cent\u00eempl\u0103rile istorisite de Dzs\u00e1t\u00e1 culmineaz\u0103 cu o scen\u0103 de magie desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een baraca unui muncitor ciudat, scen\u0103 care anticipeaz\u0103 finalul romanului. Continuitatea nara\u0163iunii de la un capitol\/o povestire la altul\/la alta se realizeaz\u0103 gra\u0163ie grad\u0103rii de care vorbeam, dar \u015fi gra\u0163ie acumul\u0103rii, de la o secven\u0163\u0103 la alta, a aceluia\u015fi tip de simboluri terifiante: spa\u0163ii labirintice, subsoluri, trape, tuneluri, spa\u0163ii r\u0103zboinice, arme, trupuri lovite sau inerte, trofee de v\u00een\u0103toare, colivii unde s\u00eent \u00eenchise p\u0103s\u0103ri exotice etc. \u00centr-o secven\u0163\u0103 de mare densitate simbolic\u0103, Dzs\u00e1t\u00e1 descrie apartamentul fabulos al unui fost ambasador \u00een Zair, cu s\u0103li ca de muzeu, coridoare \u00eentortocheate, \u00eenc\u0103peri cu trofee de v\u00een\u0103toare, peisaje \u015fi figuri exotice fotografiate \u015fi expuse pe pere\u0163i, \u00eentre toate acestea tron\u00eend o ma\u015fin\u0103rie suspect\u0103, un juc\u0103tor (mecanic) de \u015fah al c\u0103rui trup seam\u0103n\u0103 \u00eennebunitor de mult cu trupul unui om (negru) \u00een carne \u015fi oase. Din co\u015fmarul descris ca realitatea \u201ecea mai real\u0103\u201c personajul iese sustr\u0103g\u00eend un \u201erege alb\u201c, o pies\u0103 de fide\u015f&#8230;<\/p>\n<p>Ceea ce reu\u015fe\u015fte la un nivel remarcabil Gy\u00f6rgy Dragom\u00e1n este crearea unui univers fic\u0163ional dens, coerent \u015fi c\u00eet se poate de verosimil chiar \u00een secven\u0163ele de evaziune fantasmatic\u0103, univers conectat \u2013 se cuvine s\u0103 subliniem din nou \u2013 la o problematic\u0103 uman\u0103, general-uman\u0103, de ad\u00eencime. \u00cen Regele alb ne afl\u0103m cu adev\u0103rat pe teritoriul Literaturii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sursa: Observatorul Cultural Autor: Bianca BURTA-CERNAT Gy\u00f6rgy DRAGOM\u00c1N Regele alb Traducere din limba maghiar\u0103 de Ildik\u00f3 G\u00e1bos-Foar\u0163\u0103 Editura Polirom, Colec\u0163ia \u201eBiblioteca Polirom\u201c, Ia\u015fi, 2008, 328 p. Roman de succes \u00een [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[95],"tags":[],"class_list":["post-249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized-ro","has_no_thumb"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=249"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/249\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":533,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/249\/revisions\/533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gyorgydragoman.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}